Astmul este o afecțiune pulmonară cronică, întâlnită des atât în rândul adulților, cât și al copii, care, în momentele acute, poate provoca dificultăți respiratorii severe și chiar atacuri de panică. Fiind considerat o boală cronică, astmul este o afecțiune de lungă durată a căilor respiratorii superioare. Acestea sunt permanent inflamate, fapt ce poate îngreuna respirația. Căile respiratorii devin atât de înguste, încât aerul nu se mai poate mișca liber. Uneori, respirația devine șuierătoare și este însoțită de o scădere a saturației de oxigen din sânge.
Conform ultimelor statistici, la nivel mondial, numărul celor care au astm este în continuă creștere. Se consideră că principalele cauze sunt poluarea și factorii toxici din mediul înconjurător, dar și igiena generală din ce în ce mai bună. În mod paradoxal, astmul ar putea fi provocat de faptul că, în primii ani de viață, copii fac mai puține infecții, ceea ce are ca efect pe termen lung un sistem imunitar slab dezvoltat.
Este dovedit faptul că persoanele care manifestă diferite forme de alergie au un risc mai mare de a dezvolta astm bronșic. Pacienții prezintă simptome atunci când căile respiratorii se îngustează, se inflamează și când apare mucus în exces.
Tabloul clinic cuprinde:
- Tuse seacă sau productivă, cu precădere noaptea;
- Respirație șuierătoare;
- Respirație scurtă, sacadată;
- Senzație de presiune și compresie toracică, însoțită de durere;
- Dispnee și senzație de sufocare.
În general, o criză severă de astm se manifestă prin:
- Învinețirea buzelor;
- Nivel scăzut de vigilență, confuzie, somnolență severă, leșin;
- Dificultăți de respirație;
- Puls accelerat;
- Anxietate severă, asociată dificultăților de respirație;
- Transpirație excesivă.
Identificarea cauzelor care produc astmul este una dintre cele mai importante măsuri de prevenire a crizelor astmatice. Astfel, evitarea alergenilor, prevenirea virozelor și combaterea combaterea stresului sunt esențiale în menținerea sănătății organismului afectat de astmul bronșic. Vaccinarea antigripală, limitarea tutunului și un stil de viață echilibrat din punct de vedere fizic și emoțional pot reduce substanțial frecvența și intensitatea acestor crize.
În plus, imunoterapia, sub formă de vaccinuri alergice, determină o modificare a reacției sistemului imunitar, făcându-l mai puțin sensibil la alergenii care declanșează simptomele.
Iată care sunt cei mai comuni declanșatori ai crizelor severe de astm:
- Alergiile (la acarieni, polen, mucegaiuri, păr de animale, excremente de gândaci);
- Unele alimente și aditivi (ouăle, laptele de vacă, arahidele, nucile, soia, grâul, peştele, creveții și crustaceele, unele fructe, dar și conservanții alimentari, în special bisulfitul de sodiu și de potasiu, metabisulfitul de sodiu și de potasiu și sulfitul de sodiu, care sunt utilizați, în mod obișnuit, în procesarea sau prepararea alimentelor);
- Practicarea de exerciții fizice intense;
- Arsurile severe la stomac;
- Fumatul activ sau pasiv;
- Sinuzita și alte infecții respiratorii ale căilor superioare;
- Unele alimente (aspirina și beta-blocantele);
- Vremea umedă, rece și schimbăril bruște de temperatură;
- Emoțiile puternice (stresul, anxietatea, furia, chiar și râsul puternic).
Pacienții care suferă de astm au mereu căile respiratorii inflamate și foarte sensibile. Un atac sever se poate produce imediat după expunerea la un factor declanșator, dar și după un oarecare interval de timp (ore, zile), ceea ce face ca depistarea cauzei să fie, uneori, dificilă. Evitarea acestora este cea mai bună cale de a controla afecțiunea, pe termen lung.
