Boala Alzheimer – ce diferențe apar în creierul pacienților

7 februarie 2024

Conform cercetătorilor de la Universitatea din Oslo, o parte a creierului uman intră în declin mai repede decât celelalte, începând cu vârsta de 30 de ani. Fiind un organ extrem de flexibil și de dinamic, schimbările în funcționare a creierului pot varia pe parcursul vieții unei persoane, atât din punct de vedere structural, cât și din punct de vedere funcțional.

Alzheimerul este o afecțiune complexă, care afectează funcționarea normală a creierului și, în timp, poate schimba drastic viața celor afectați. Unul dintre primele semne ale bolii este pierderea memoriei de scurtă durată. Pacienții încep să uite detalii recente, să se întrebe de mai multe ori aceleași lucruri sau să depindă de membrii familiei pentru informații pe care cândva le știau foarte bine.

Pe măsură ce boala progresează, vor avea dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite sau în exprimarea gândurilor. Comunicarea devine o provocare, iar persoanele afectate devin confuze în timpul conversațiilor. Schimbările de comportament sunt, de asemenea, frecvente în stadiile incipiente ale Alzheimerului. Pacienții pot deveni retrași, anxioși sau, dimpotrivă, pot manifesta agresivitate. Interesele și activitățile obișnuite nu le vor mai oferi aceeași plăcere sau satisfacție.

În stadiile mai avansate ale afecțiunii, capacitatea de a gestiona activitățile zilnice va scădea considerabil. Persoanele afectate pot avea dificultăți în a-și aminti cum să se îmbrace, cum să pregătească mâncarea sau să își gestioneze banii. Se consideră că, în medie, pacienții pot trăi încă 4-8 ani după stabilirea diagnosticului, însă, în funcție de diverși factori, viața lor poate continua încă 20 de ani.

Conform cercetătorilor, asimetria corticală se pierde odată cu înaintarea în vârstă, demonstrând că cele două părți ale creierului se deteriorează în ritmuri diferite. Astfel, asimetria corticală ar putea fi utilizată ca marker pentru a detecta modificările timpurii ale creierului în boala Alzheimer,  despre care se crede că apar înainte ca simptomele cognitive să înceapă să se observe. Mai mult, aceștia au descoperit că partea stângă a creierului se micșorează mai repede în cazul pacienților care suferă de această afecțiune.

Pierderea asimetriei se instalează la o vârstă similară la majoritatea pacienților (după 30 de ani) și continuă pe parcursul acesteia, cu un declin accelerat în jurul vârstei de 60 de ani.

Principalii factori de risc în ceea ce privește instalarea bolii sunt:

  • Înaintarea în vârstă;
  • Factorii genetici;
  • Sindromul Down;
  • Istoric de traumatisme craniene;
  • Istoric de insomnii;
  • Obezitatea;
  • Hipertensiunea arterială;
  • Diabetul zaharat de tip 2;

Cele mai frecvente simptome resimțite de către pacienți sunt:

  • Dificultatea de a-și aminti anumite evenimente;
  • Dificultăți de concentrare;
  • Probleme în finalizarea activităților de zi cu zi – acasă sau la locul de muncă;
  • Dezorientare și confuzie în ceea ce privește trecerea timpului;
  • Dificultatea de orientare în spațiile deja cunoscute;
  • Pierderea treptată a vocabularului și dificultatea de a socializa;
  • Judecăți greșite în privința deciziilor;
  • Schimbări frecvente de dispoziție.

Specialiștii susțin că nu există un remediu miraculos pentru problemele de memorie sau alte modificări ale creierului care apar odată cu îmbătrânirea, însă, o combinație de factori sociali și de obiceiuri sănătoase pot contribui la păstrarea funcției creierului cât mai mult cu putință, precum:

  • Practicarea regulată a exercițiilor fizice;
  • Evitarea tutunului și a alcoolului;
  • Menținerea sănătății cardiovasculare;
  • Limitarea consumului de zahăr și dulciuri;
  • Păstrarea acuității mentale (prin învățarea unor limbi străine, puzzle-uri, jocuri de societate, precum și socializarea permanentă cu cei dragi);
  • Evitarea consumului de medicamente fără prescripție medicală;
  • Prevenirea căderilor și a leziunilor la nivelul capului;
  • Minimizarea stresului;
  • Menținerea unui stil de viață sănătos, printr-o dietă echilibrată și un somn odihnitor.

Deși boala Alzheimer nu se vindecă, diagnosticarea timpurie poate înlesni dificultatea simptomelor și evoluția bruscă a acestora.

 

Citește alte articole