Brain Fog – ce este și ce se întâmplă în creierul nostru odată cu instalarea acestei afecțiuni

15 martie 2023

Afecțiunea denumită Brain Fog sau ceață cerebrală a devenit cunoscută odată cu instalarea pandemiei de coronavirus, dar, se pare că acest termen-simptom nu este o consecință produsă doar de  Covid-19. Etichetat drept deficiență cognitivă, se manifestă, cel mai adesea, prin simptome precum: insomnia, confuzia, lipsa de concentrare, episoadele de pierdere a memoriei sau incoerență în vorbire, tulburările de dispoziție, durerea acută de cap, astenia, demotivarea, precum și stările de iritabilitate sau depresie.

Conform neuropsihologului clinic Jacqueline H. Becker, atenția, memoria și funcția executivă sunt cele mai afectate – funcția executivă fiind un fel de CEO al creierului, având rolul de a supraveghea celelalte sarcini și a se implica în luarea celor mai importante decizii.  Atunci când intervine așa-numitul Brain Fog, creierul este luat prin surprindere, dat fiind faptul că toate funcțiile sale cognitive sunt reglementate de lobul frontal – centrul său de procesare – cea mai mare și dezvoltată regiune a creierului uman.

Conștientizarea faptului că suferim de Braing Fog este esențială și se produce în momentul în care creierul nu mai poate reveni la nivelul anterior de funcționare, oricât ar încerca. Spre exemplu, unui elev de nota 10 îi va fi foarte greu să se mențină la aceleași standarde din punct de vedere cognitiv, unui student care reținea foarte repede multe informații îi va fi foarte greu să rețină la fel de multe, într-o perioadă la fel de scurtă de timp, iar unui adult de succes în sfera profesională i se va părea mult mai greu să facă tot ce făcea înainte la locul de muncă sau în cadrul afacerii pe care o manageriază.

Potrivit unui studiu publicat în Cell, principala cauză care produce instalarea termenului-simptom Brain Fog ese inflamația din organism și răspunsului creierului la aceasta – imposibilitatea de a comunica cu restul organelor. Mai mult, fluctuațiile sau dezechilibrele hormonale care apar în diferite etape ale vieții persoanelor de sex feminin, așa cum sunt perioada de sarcină sau menopauza, pot favoriza apariția manifestărilor asociate stării de ceață mintală. În plus, anumite patologii de tip autoimun, tulburările psihice sau tratamentele oncologice, reprezintă alte potențiale cauze care pot determina apariția simptomelor specifice afecțiunii Braing Fog.

În afară de Covid-19, alți factori de risc care pot duce la aparitia acestei afecțiuni sunt:

  • radiațiile electromagnetice emise de către calculatoare, telefoane, tablete;
  • expunerea îndelungată la niveluri crescute de stres;
  • tulburările de somn;
  • deficitul alimentar de antioxidanți, aminoacizi esențiali, vitamine și minerale prezente, în special, în fructele și legumele proaspete;
  • expunerea la substanțe chimice toxice, insecticide ș.a.

Deși se consideră că este greu de tratat, putem avea o viață normală chiar și în condiții de ceață mintală, dacă adoptăm un stil de viață cât mai echilibrat, mâncăm sănătos, suntem activi, dormim suficient și ne antrenăm creierul zi de zi. Specialiștii recomandă și terapia cognitiv-comportamentală, care ajută la reglarea sistemului limbic și redobândirea, pe termen lung, a rapidității funcțiilor creierului. Consultul medicului este, așadar, absolut esențial, indiferent de vârstă sau de gravitatea simptomelor.

Citește alte articole