Migrenele sunt dureri de cap severe, recurente, care pot persista o perioadă mai lungă de timp, devenind insuportabile. Acestea pot fi precedate de semne senzoriale de avertizare, dar şi de alte simptome. Sunt adesea însoţite de vărsături, greaţă, sensibilitate la lumină sau sunet şi pot dura de la câteva ore până la câteva zile, lucru ce interferează cu activităţile zilnice ale pacienţilor. Se pot instala o dată sau de două ori pe an, însă, în cazul anumitor oameni, chiar şi de mai multe ori pe lună.
Cel mai des întâlnit simptom de avertizare este aşa-numită aură, care poate apărea fie înainte, fie în timpul durerii de cap. O aură poate consta în tulburări vizuale, furnicături pe o parte a feţei, într-un braţ sau picior sau chiar în dificultatea de a vorbi. Există medicamente ce pot ajută la calmarea simptomelor produse de migrene, însă este foarte important ca acestea să fie asociate cu un stil de viaţă sănătos şi echilibrat.
Tipuri de migrene
Cele două categorii majore sunt reprezentate de migrena cu aură (despre care am vorbit şi mai devreme şi este considerată o formă clasică) şi migrena fără aură, considerată migrena comună. Unele persoane se confruntă cu ambele tipuri de migrene, însă majoritatea oamenilor o resimt pe cea cea comună.
Migrena fără aură
Cel mai adesea, pacienţii se confruntă cu o migrenă fără să aibă tulburări senzoriale care avertizează atactul. În 70-90% dintre cazuri, migrenele se manifestă fără aură. Ele se instalează, de obicei, dimineaţa şi pot persista pe întreaga durată a zilei sau doar câteva ore. Femeile, de exemplu, pot avea migrene previzibile, cu câteva zile înainte de menstruaţie sau în weekend, după o săptămână de lucru stresantă.
Cu câteva ore înaintea de instalarea propriu-zisă a durerii de cap, pot apărea câteva simptome vagi, cum este anxietatea, depresia sau senzaţia de oboseală. O migrenă fără aură este însă mai mult decât o simplă durere de cap, întrucât presiunea resimţită poate interfera cu activităţile de zi cu zi, împiedicând pacienţii să le defăşoare în ritmul lor normal.
Unii medici şi cercetători consideră că migrenele sunt genetice, însă acest lucru nu a fost niciodată dovedit ştiinţific. Majoritatea oamenilor simt durerea în partea din faţă a capului, pe una sau chiar pe ambele părţi ale tâmplelor, în funcţie de gravitate. Senzaţia poate fi constantă sau pulsantă.
Principalele simptome asociate migrenelor fără aură sunt:
- Greaţa;
- Vărsăturile;
- Căscatul continuu;
- Iritabilitatea;
- Scăderea tensiunii arteriale;
- Sensibilitatea la lumină, sunete sau mişcare;
- Cearcănele.
Migrena cu aură
Pentru cei mai mulţi pacienţi care se confruntă cu acest tip de migrenă, avertismentul de dinaintea instalării durerii creează un disconfort puternic. Efectele unei migrene cu aură pot include:
- Gânduri sau experienţe confuze;
- Percepţia luminilor ciudate sau mult prea strălucitoare;
- Linii în zig-zag în câmpul vizual;
- Înţepături în braţe sau picioare;
- Dificultăţi în vorbire;
- Rigiditate în umeri, gât sau membre;
- Mirosuri neplăcute.
Atunci când acest tip de migrenă afectează vederea, oamenii pot vedea lucruri care nu sunt acolo, cum ar fi şiruri transparente de obiecte. Totodată, pot vedea cum o parte din câmpul lor vizual dispare, iar apoi revine. Persoanele care trec prin astfel de stări declară că senzaţia este asemănătoare cu cea de dinaintea expunerii la un bliţ foarte puternic.
Migrenele clasice debutează, adesea, în copilărie şi se înrăutăţesc în adolescenţă. Deşi băieţii se plâng de migrene mai des decât fetele, la vârsta adultă, femeile sunt cele mai afectate. În timp, migrenele apar mai rar şi devin mai puţin frecvente după vârsta de 50 de ani.
Cauzele migrenelor
Cauza exactă a migrenelor nu este cunoscută, dar se consideră că acestea ar fi rezultatul unei activităţi anormale a creierului, ce afectează temporar semnalele nervoase, substanţele chimice şi vasele sanguine din interiorul lui. Există însă numeroşi factori declanşatori ai migrenelor, inclusiv factorii hormonali, cei emoţionali, fizici, alimentari, de mediu şi de medicaţie. Uneori, este dificil de spus dacă ceea ce numim factor declanaşator nu reprezintă, de fapt, un simptom precoce al unui atac de migrenă.
Modificările hormonale
Unele femei se confruntă cu migrene înainte sau chiar în timpul perioadei menstruale, din cauza modificării nivelului de hormoni, cum este estrogenul.
Declanşatorii emoţionali pot fi reprezentaţi de:
- Stres;
- Anxietate;
- Şoc;
- Depresie;
- Entuziasm.
Cei mai des întâlniţi declanşatori fizici sunt:
- Oboseala;
- Somnul de calitate slabă;
- Munca în schimburi;
- Diferenţa mare de fus orar;
- Scăderea nivelului de zahăr din sânge;
- Exerciţiile fizice greoaie.
De obicei, declanşatorii alimentari sunt:
- Mesele pierdute, întârziate sau neregulate;
- Deshidratarea;
- Alcoolul;
- Consumul frecvent de produse cu cofeină;
- Consumul frecvent de ciocolată şi citrice;
- Alimentele bogate în substanţa numită tiramină, ce se găseşte de obicei în carnea tratată, extractele de drojdie, heringul murat, peştele afumat, dar şi anumite brânzeturi (cheddar, stilton şi camembert); de asemenea, alimentele care sunt păstrate la temperatura camerei, în loc să fie refrigerate sau congelate, pot avea niveluri crescute de tiramină.
Declanaşatorii de mediu pot fi reprezentaţi de:
- Luminile strălucitoare;
- Ecranele intermitente;
- Fumatul (activ sau pasiv);
- Zgomotele puternice;
- Schimbările climatice bruşte;
- Mirosurile puternice.
Şi unele medicamente pot fi factori declanşatori ai migrenelor, precum:
- Anumite tipuri de pastile de dormit;
- Contraceptivele combinate;
- Terapia de substituţie hormonală (HRT), utilizată pentru ameliorarea simptomelor asociate cu menopauza.
Diagnostic
Diagnosticul migrenelor se bazează pe anamneza pacientului şi poate fi stabilit cu ajutorul investigaţiilor imagistice, reprezentate de tomografia computerizată CT scan şi rezonanţa magnetică nucleară RMN. În acest fel, se exclude patologia tumorală şi accidentul vascular cerebral, afecţiuni care pot determina apariţia durerilor frecvente de cap.
Tratament
Analgezicele de tipul anti-inflamatoarelor nesteroidiene, aspirina şi paracetamolul sunt cele mai recomandate în situaţiile de migrenă uşoară până la moderată, având efecte benefice imediate, fără însă a provoca diverse complicaţii.
Tratamentul medicamentos specific migrenelor severe are la bază betablocantele, blocantele canalelor de calciu, antidepresivele şi antagonişti ai serotoninei, care diminuează simptomatologia şi răresc crizele, însă pot fi administrate numai la recomandarea şi sub atenta monitorizare a medicului specialist.
Intervenţia chirurgicală în vederea decompresării anumitor nervi la nivel cervical şi cerebral reprezintă o alternativă de tratament pentru persoanele în cazul cărora terapia menţionată mai sus nu dă rezultate, sub nici o formă.
În cazul în care migrenele persistă şi revin cu regularitate, se recomandă consultul unui medic specialist în domeniu, ale cărui recomandări vor fi trebui urmate cu stricteţe.
