Durerea toracică: Cauze explicate de la A-Z

4 august 2021

Unul dintre cele mai frecvente fenomene care determină pacienții să viziteze camera de urgență este durerea toracică. Aceasta variază în funcție de persoană, intensitate, durată, localizare și este, de cele mai multe ori, un simptom al unor cauze mult mai complexe.

În ciuda concepției generale a pacienților, durerea toracică nu este un indicator specific al bolilor de inimă, întrucât aceasta poate fi declanșată din mai multe surse precum plămânii, esofagul, mușchii, oasele, sau chiar pielea. Într-adevăr, durerea toracică poate fi un semn al unei probleme de sănătate grave care necesită intervenție medicală urgentă, dar și al unor cauze frecvente care nu pun viața în pericol.

Iată care sunt cauzele durerii toracice și cum se manifestă:

 Angina pectorală – o senzație de presiune în piept, determinată de scăderea fluxului sanguin catre inima, fiind totodată un simptom al bolii coronariene. Pe lângă durerea toracică severă, alte simptome ale anginei pectorale sunt: palpitațiile, oboseala, greața și dificultățile respirații. La unele persoane, durerea iradiază către umăr, brațul stâng (rareori brațul drept) și maxilar.

 Arsuri gastrice – declanșate de boala de reflux gastroesofagian și cunoscută sub denumirea generică de „arsuri la stomac”, apar de obicei atunci când acidul stomacului ajunge în esofag și irită mucoasa esofagiană. Durerea de origine esofagiană poate mima angina pectorală. În ambele cazuri, durerea poate fi severă și asociată cu efortul fizic. Pe lângă durerea toracică, simptomele arsurilor gastrice includ: dificultate la înghițire, tuse seacă, răgușeală și reflux acid. De asemenea, este obișnuit ca simptomele să se amelioreze atunci când stai în picioare și să se agraveze atunci când stai culcat sau te apleci.

 Astmul bronșic – o afecțiune respiratorie frecventă caracterizată prin inflamație în căile respiratorii, care limitează fluxul de aer și poate face unele activități fizice provocatoare sau chiar imposibile. Alte simptome ale astmului bronșic exceptând durerea toracică includ tusea, mai ales noaptea sau în timpul exercițiilor fizice, dificultățile de respirație, dificultatea în vorbire, anxietatea sau panica.

 Atac de panică – un episod brusc de frică intensă care declanșează reacții fizice severe în lipsa unui pericol real sau o cauză concretă. În timpul atacurilor de panică, majoritatea persoanelor au simt că pierd controlul, suspectează un atac de cord sau chiar se așteaptă la moarte. Pe lângă durerea toracică, atacul de panică poate provoca amețeli, bătăi rapide ale inimii, transpirație, tremurături, cefalee, greață și senzația de pericol iminent.

 Cancer pulmonar – celule canceroase care se răspândesc fără ordine sau control, distrugând țesutul pulmonar sănătos din jurul lor și împiedicând funcționarea corectă a plămânilor. Această tumoră malignă poate provoca dureri toracice progresive, precum și tuse de lungă durată care se înrăutățește, infecții toracice care continuă să revină, durere pe parcursul respirației, oboseală persistentă sau lipsă de energie, pierderea poftei de mâncare sau pierdere inexplicabilă în greutate.

 Cardiomiopatia hipertrofică – afecțiunea ce provoacă îngroșarea mușchiului inimii (în special ventriculele sau camerele inferioare ale inimii), rigiditate ventriculară stângă, modificări ale valvei mitrale și modificări celulare. Îngroșarea inimii împiedică astfel sângele să curgă corect, determinând mușchiul să lucreze foarte mult pentru a pompa. Simptomele cardiomiopatiei hipertrofice implică durerea toracică, dificultăți de respirație, amețeli și senzație de leșin.

 Embolie pulmonară – un blocaj într-una dintre arterele pulmonare din plămâni. În majoritatea cazurilor, embolia pulmonară este cauzată de cheaguri de sânge care se deplasează către plămâni din venele adânci din picioare sau, rareori, din venele din alte părți ale corpului (tromboză venoasă profundă). Poate provoca durere toracică, dificultăți de respirație și tuse cu sânge. Emboliile pulmonare pot pune viața în pericol dacă nu sunt tratate imediat.

 Hernia hiatală – se întâmplă atunci când o parte din stomac trece din abdomen în torace prin orificiul diafragmatic. Nu se cunoaște exact cauza acestui tip de hernie — la unele persoane, rănirea sau alte leziuni pot slăbi țesutul muscular, lucru ce face posibilă apariția herniei hiatale. Majoritatea herniilor hiatale nu provoacă semne sau simptome, dar herniile hiatale severe pot provoca următoarele: durere toracică, arsuri la stomac, regurgitare, reflux acid, vărsături cu sânge sau sângerări gastro-intestinale.

 Hipersensibilitate esofagiană – definită ca percepția stimulilor esofagieni non-dureroși ca fiind dureroși și percepția stimulilor esofagieni dureroși ca fiind mult mai dureroși. Ca și în cazul altor tulburări esofagiene funcționale, hipersensibilitatea esofagiană petrecută din cauza sensibilizării periferice și/sau centrale pare a fi principalul mecanism de bază pentru generarea simptomelor acestei afecțiuni. Printre acestea amintim: dureri toracice, arsuri gastrice, precum și un disconfort sau o senzație constantă în regiunea gâtului care nu afectează înghițirea.

 Hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP) – o formă a unei afecțiuni mai largi cunoscută sub numele de hipertensiune pulmonară. Este definită prin îngustarea vaselor de sânge din plămâni, blocate sau distruse. Daunele încetinesc fluxul de sânge prin plămâni, iar tensiunea arterială în arterele pulmonare crește, determinând inima să lucreze mai mult pentru a pompa sângele prin plămâni, iar acest efort suplimentar determină în cele din urmă mușchii inimii să devină slabi și să eșueze. Simptomele cele mai des întâlnite sunt: presiunea sau durerea toracică, oboseală, amețeală constantă, cianoză, palpitații și dispnee.

 Infarct miocardic (atacul de cord) – are loc atunci când o parte a mușchiului cardiac nu primește suficient sânge. Cu cât trece mai mult timp fără tratament pentru restabilirea fluxului sanguin, cu atât este mai mare deteriorarea mușchiului inimii. Boala coronariană (CAD) este principala cauză a infarctului. O cauză mai puțin frecventă este un spasm sever sau o contracție bruscă a unei artere coronare care poate opri fluxul de sânge către mușchiul inimii. Printre simptome se numără: durere toracică severă, dificultate în respirație, stare accentuată de anxietate, palpitații, amețeală și transpirație.

 Leziuni ale coastelor – inflamația mușchilor și tendoanelor din jurul coastelor poate duce la dureri toracice persistente. Printre acestea se încadrează vânătăile, fracturile sau alte traumatisme. Inspirația profundă și schimbarea poziției pot accentua intensitatea durerilor toracice cauzate de aceste leziuni, motiv pentru care este recomandată o perioadă de odihnă odată cu începerea tratamentului.

 Miocardita – o inflamație a mușchiului inimii (miocard) care poate afecta mușchii inimii și sistemul electric al inimii, reducând capacitatea acesteia de a pompa sânge și provocând ritmuri cardiace rapide sau anormale (aritmii). De regulă, miocardita este cauzată de o infecție virală, dar aceasta poate rezulta și dintr-o reacție la un medicament sau poate face parte dintr-o afecțiune inflamatorie mai generală. Semnele și simptomele includ durere toracică, oboseală, dificultăți de respirație și aritmii.

 Nevralgia intercostală – apare atunci când nervii somatosenzoriali se deteriorează sau se inflamează, respectiv când o persoană are dureri neuropatice la nivelul coastelor, pieptului sau abdomenului. Acest lucru poate avea mai multe cauze diferite, deși opțiunile de tratament sunt similare, indiferent de cauză. Unul dintre simptomele principale este durerea toracică, urmată de durerea în zona coastelor și durere abdominală, furnicături ale pielii, amorțeală, febră și mâncărime în zona afectată.

 Pancreatita – o inflamație a pancreasului, glanda situată în spatele stomacului în abdomenul superior, responsabilă de producerea enzimelor care ajută la digestie și hormoni care contribuie la reglarea modului în care corpul procesează zahărul (glucoza). Un simptom rar al pancreatitei este durerea toracică în partea inferioară a pieptului, care se agravează prin culcare. Alte simptome sunt: greață și vărsături, dureri abdominale, puls rapid și sensibilitate la atingerea abdomenului.

 Pericardită – inflamația sacului din jurul inimii format din două subțiri de țesut care înconjoară inima pentru a o menține în poziție și pentru a o ajuta să funcționeze. Poate duce la dureri toracice profunde, febră, dificultăți respiratorii, umflături abdominale, palpitații ale inimii și senzație generală de oboseală.

 Pleurezie – inflamația membranei care acoperă plămânii. Numită și pleurită, pleurezia provoacă dureri toracice ascuțite (dureri pleuritice) care se agravează în timpul respirației și alte simptome precum: tuse seacă, pierdere în greutate, cefalee, respirație superficială, mialgie și frisoane. Durerea cauzată de pleurezie se poate agrava odată cu mișcarea părții superioare a corpului și poate iradia către umeri sau spate.

 Pneumonie – o infecție care inflamează sacii de aer într-unul sau ambii plămâni care se pot umple cu lichid sau puroi (material purulent), provocând tuse cu flegm sau puroi, dureri toracice, febră, frisoane și dificultăți de respirație. O varietate de organisme, inclusiv bacterii, viruși și ciuperci, pot provoca pneumonia. Semnele și simptomele pneumoniei variază de la ușoare la severe, în funcție de factori precum tipul de germeni care cauzează infecția, vârsta și starea generală de sănătate.

 Pneumotorax – afecțiunea ce determină aerul să se acumuleze în spațiul dintre plămâni și coaste, cauzând colaps pulmonar complet sau o cedare parțială a unei porțiuni din plămân, ducând în cele din urmă la disfuncționalitatea acestuia. Această acumulare de aer între plămâni și peretele toracic poate provoca durere toracică severă, dificultăți de respirație acute, înțepături ale pieptului, senzație de sufocare și tuse.

 Prolapsul valvei mitrale (Sindromul Barlow) – reprezintă umflarea unuia sau a ambelor clape de valvă mitrală (pliante) în atriul stâng în timpul sistolei(contracției inimii). Durerea toracică, palpitațiile și amețelile sunt toate simptome ale prolapsului valvei mitrale. În cazuri ușoare, această afecțiune poate să nu aibă simptome evidente.

 Ruptură spontană de esofag (Sindromul Boerhaave) – o perforație spontană a esofagului care rezultă dintr-o creștere bruscă a presiunii intraesofagiene combinată cu presiunea intratoracică negativă (de exemplu, tensionare severă sau vărsături). Printre simptomele Sindromului Boerhaave se numără următoarele: durere toracică severă și episoade repetate de greață și vărsături.

 Spasmul esofagian difuz – Spasmul esofagian difuz simptomatic face parte dintr-un spectru de tulburări de motilitate caracterizate diferit de contracții nepropulsive și contracții hiperdinamice, uneori coroborate cu presiunea crescută a sfincterului esofagian inferior. Cele mai întâlnite simptome sunt: durerea toracică și uneori dificultatea la înghițit (disfagia).

 Stenoza aortică – apare atunci când valva aortică a inimii se îngustează. Supapa nu se deschide complet, ceea ce reduce sau blochează fluxul de sânge din inima către aortă și restul corpului, conducând la o circulație sanguină ineficientă. Pe lângă durerea toracică, alte simptome includ: palpitații, oboseală, stări persistente de amețeală, dificultăți de respirație și murmur cardiac anormal.

 Stresul – identificat ca orice tip de schimbare care provoacă tulburări fizice, emoționale sau psihologice, este răspunsul corpului la orice lucru care necesită atenție sau acțiune. Durerea toracică este un răspuns al corpului la stres, printre alte simptome precum: schimbări de dispoziție, diaree, probleme digestive, amețeală, senzație de anxietate, ritm cardiac crescut, tensiunea musculară, în special la nivelul gâtului și umerilor și dificultăți de somn. Cei care suferă de stres dezvoltă uneori simptome atât de severe încât sunt interpretate incorect ca angină pectorală.

 Tuberculoza – boală infecțioasă cauzată de un tip de bacterie numită Mycobacterium tuberculosis. Bacteriile care cauzează tuberculoza se răspândesc de la persoană la persoană prin particule minuscule eliberate în aer prin tuse și strănut. Printre simptomele tuberculozei se află următoarele: durere toracică severă, tuse cu sânge sau mucus, pierdere rapidă în greutate, febră, oboseală, frisoane și pierderea poftei de mâncare.

 Ulcerul peptic – răni la nivelul stomacului cauzate de distrugerea mucoasei gastrice sau duodenale de către acidul gastric sau sucurile digestive. Acestea pot duce la un disconfort recurent în piept. Alte simptome care apar pe lângă durerea toracică: arsură, senzație de apăsare sau roadere, senzație de gol în stomac, grețuri și vărsături.

Când este nevoie de consult medical?

Este întotdeauna recomandat să contactați un medic dacă durerea toracică apare brusc și dacă administrarea unui tratament menit să ușureze simptomele nu dă rezultate. Orice persoană care întâmpină dureri toracice și dificultăți de respirație trebuie să meargă la spital sau să solicite ajutor medical de urgență.

Simptomele durerii toracice care pot necesita ajutor de urgență includ:

  • o senzație zdrobitoare pe stern;
  • durere toracică care se extinde la maxilar, brațul stâng sau spate;
  • confuzie, bătăi accelerate ale inimii sau respirație rapidă.

Chiar și atunci când durerea toracică se simte severă, atacul de cord nu este cea mai probabilă cauză, motiv pentru care părerea avizată a unui medic este singura care poate stabili un diagnostic concret.

Într-o conversație detaliată cu medicul, vor fi descrise simptomele actuale, dar și istoricul medical anterior. Pentru a putea oferi un diagnostic pe baza simptomelor pacientului în cadrul consultației, medicul adresează următoarele întrebări, printre altele:

  1. Când apare durerea toracică? Există momente specifice sau o postură specială care duce la durere?
  2. Simptomele se dezvoltă mai mult în timpul odihnei sau în timpul activității fizice?
  3. Unde se observă exact durerea toracică? Radiază în braț sau către alte zone?
  4. Cum este prezentată durerea? Este înțepătoare sau mai degrabă surdă?
  5. Durerea se intensifică în timpul respirației?
  6. Cât durează durerea? Apare doar pentru câteva minute sau persistă pe perioade îndelungate?

Testele necesare în vederea stabilirii unui diagnostic

Răspunsurile pacientului pot ajuta medicul să diagnosticheze cauza durerii toracice, așadar, este recomandat să discutați orice simptome asociate și să împărtășiți informații despre orice medicamente, tratamente sau alte afecțiuni medicale pe care le-ați putea avea.

De asemenea, medicul poate solicita anumite teste pentru care ajută la diagnosticarea sau eliminarea problemelor legate de inimă ca și cauză a durerii toracice. Acestea pot include:

  • electrocardiograma (ECG sau EKG), care înregistrează activitatea electrică a inimii;
  • analize de sânge, care măsoară nivelul enzimatic;
  • radiografie toracică, utilizată pentru a examina inima, plămânii și vasele de sânge;
  • ecocardiograma, care folosește unde sonore pentru a înregistra imagini în mișcare ale inimii;
  • RMN-ul, utilizat pentru a găsi defectele inimii sau aortei;
  • teste de stres, care sunt utilizate pentru a măsura funcția inimii în condiții de suprasolicitare;
  • angiogramă, folosită pentru a căuta blocaje în anumite artere.

Articolul de față are un scop strict educativ, iar informațiile prezentate nu sunt destinate să înlocuiască o consultație medicală. Niciun cititor nu trebuie să acționeze sau să se abțină de la a acționa pe baza informațiilor prezentate fără a solicita mai întâi consiliere din partea unui medic avizat.