Vertijul este una dintre cele mai comune tulburări ale echilibrului, fiind caracterizat prin senzația falsă de rotație a corpului sau a mediului înconjurător. Deși adesea confundat cu amețeala, vertijul este mai intens și poate semnala afecțiuni complexe ale urechii interne, sistemului nervos central sau alte probleme de sănătate. În acest articol detaliat, vom explora tot ceea ce trebuie să știi despre vertij: de ce apare, ce simptome implică, cum se diagnostichează și ce opțiuni de tratament există.
Ce este vertijul?
Vertijul este un simptom, nu o boală în sine, și apare ca rezultat al unei disfuncții în sistemul vestibular (urechea internă) sau în sistemul nervos central. În funcție de cauza sa, poate dura de la câteva secunde la mai multe ore sau chiar zile.
Diferența dintre vertij și amețeală
- Vertij: Senzație de mișcare sau rotație, adesea însoțită de simptome precum greață, vărsături și dezechilibru.
- Amețeală: Un termen general care descrie senzația de confuzie, lipsa de stabilitate sau slăbiciune.
De ce apare vertijul?
Cauzele vertijului sunt variate și se împart în două mari categorii: periferice și centrale. De asemenea, există factori de risc care pot agrava simptomele.
Cauzele vertijului periferic
Vertijul periferic este cel mai frecvent și implică disfuncții la nivelul urechii interne sau al nervului vestibular.
- Vertijul Paroxistic Pozițional Benign (VPPB):
- Cea mai comună cauză de vertij.
- Apare atunci când cristalele de calciu din urechea internă (otoliții) se deplasează în canalele semicirculare, provocând senzația de rotație.
- Declanșat de mișcări bruște ale capului (ex. aplecarea sau ridicarea din pat).
- Boala Ménière:
- Afecțiune cronică cauzată de acumularea de lichid în labirintul urechii interne.
- Simptome: episoade de vertij sever, tinitus (zgomote în urechi), pierderea temporară a auzului.
- Neuronita vestibulară:
- Inflamația nervului vestibular cauzată de o infecție virală.
- Simptomele includ vertij brusc și dezechilibru, fără pierdere a auzului.
- Labirintita:
- Inflamația urechii interne, adesea asociată cu infecții bacteriene sau virale.
- Poate include vertij, pierdere a auzului și tinitus.
Cauzele vertijului central
Vertijul central este mai puțin comun, dar adesea indică probleme neurologice.
- Accident vascular cerebral (AVC):
- O urgență medicală care poate cauza vertij brusc, însoțit de slăbiciune, amorțeală sau tulburări de vorbire.
- Migrenele vestibulare:
- Migrenele care includ simptome vestibulare, cum ar fi vertijul și hipersensibilitatea la lumină.
- Scleroza multiplă:
- O afecțiune neurologică cronică care poate afecta sistemul vestibular.
- Tumorile cerebrale:
- Neurinomul acustic (schwannom vestibular) este o tumoră benignă care poate cauza vertij, pierdere progresivă a auzului și tinitus.
Simptomele vertijului
Simptomele pot varia în funcție de cauza de bază, dar cele mai frecvente sunt:
- Senzația de rotație: Ca și cum tu sau camera se învârte.
- Greață și vărsături.
- Pierderea echilibrului: Poate crește riscul de căderi.
- Nistagmus: Mișcări involuntare și rapide ale ochilor.
- Tinitus sau pierderea auzului: Mai frecvente în cazul vertijului periferic.
- Durere de cap: Asociată cu migrenele vestibulare sau alte cauze neurologice.
Cum se diagnostichează vertijul?
Diagnosticul corect al vertijului este esențial pentru identificarea cauzei și administrarea unui tratament adecvat. Procesul include:
1. Examinarea clinică:
- Istoricul simptomelor: Medicul întreabă despre durata, frecvența și declanșatorii episoadelor.
- Evaluarea echilibrului: Teste clinice, precum testul Romberg, pentru a evalua stabilitatea.
2. Investigații specifice:
- Videonistagmografie (VNG): Analizează mișcările involuntare ale ochilor.
- Electronistagmografie (ENG): Detectează anomalii în sistemul vestibular.
- Imagistică prin RMN sau CT: Exclude cauzele neurologice, cum ar fi tumorile sau AVC-ul.
- Posturografie computerizată dinamică: Evaluează răspunsurile corpului la schimbările de echilibru.
Cum se tratează vertijul?
Tratamentul variază în funcție de cauza specifică a vertijului și poate include:
- Manevre de repoziționare
- Manevra Epley: O tehnică simplă, realizată de medic, pentru repoziționarea otoliților în VPPB.
- Reabilitare vestibulară
- Exerciții speciale pentru recalibrarea sistemului vestibular și ameliorarea simptomelor.
- Medicamente
- Antivertij: Betahistina ajută la reducerea vertijului în boala Ménière.
- Antiemetice: Dimenhidrinatul și metoclopramidul controlează greața și vărsăturile.
- Corticosteroizi: Pentru inflamații, cum ar fi în neuronita vestibulară.
- Tratament chirurgical
- Pentru cazuri severe, cum ar fi drenajul lichidului în boala Ménière sau îndepărtarea unei tumori.
Ce poți face acasă pentru ameliorarea vertijului?
Exerciții utile:
- Exercițiile Brandt-Daroff: Ajută la reducerea simptomelor în vertijul pozițional.
- Yoga: Îmbunătățește echilibrul și reduce stresul.
Suplimente și dietă:
- Vitamina D: Poate preveni recurențele în VPPB.
- Reducerea consumului de sare: Util în boala Ménière pentru gestionarea retenției de lichide.
Când trebuie să consulți un medic?
Consultă un specialist dacă:
- Vertijul persistă sau devine frecvent.
- Este însoțit de pierdere a vederii, amorțeală sau dificultăți de vorbire.
- Simptomele se agravează în timp, în ciuda tratamentului.
Concluzii
Vertijul este un simptom complex care poate avea cauze diverse, dar identificarea corectă și tratamentul adecvat pot face o diferență semnificativă. De la tehnici simple de repoziționare la tratamente medicamentoase și exerciții de reabilitare vestibulară, există soluții care pot îmbunătăți calitatea vieții.
La farmacia Evofarm, găsești o gamă largă de produse și suplimente care te pot ajuta în ameliorarea simptomelor de vertij. Consultă specialiștii noștri pentru recomandări personalizate!
